Un studiu sociologic făcut în acest an pe 2.300 de elevi din Bihor arată o scădere drastică a nivelului de fericire. Presiunea pentru rezultate, lipsa consilierii, meditațiile, teama de viitor și dependența digitală îi împing spre anxietate, depresie și insomnii. 90% fac pregătire la matematică. Coordonatorul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, Adrian Hatos a prezentat joi, 24 iulie, concluziile unui studiu, realizat pentru al patrulea an consecutiv, pe un eșantion de 2.308 elevi, de clasa a VIII-a, din județul Bihor. Monitorul Educațional al Rezultatelor Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor (MERPAS) analizează parcursul educațional și orientarea în carieră, experiența școlară și percepțiile asupra învățării, activitățile extracurriculare și angajamentul civic, comportamentele online și dependența digitală, comportamentele de risc și cunoștințele (despre consumul de droguri și relații) și relațiile interpersonale și bunăstarea personală, a elevilor din clasa a VIII-a. Studiul este unul din cele mai complexe și riguroase care s-au făcut în Bihor, analizând după metode sociologice, mai mult de jumătate din totalul elevilor de clasa a VIII-a. Rezultatele au fost prezentate în prezența șefului Inspectoratului Școlar județean (IȘJ) Bihor - Alin Ștefănuț și a directoarei Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Bihor - Cristina Avrigeanu. „Studiul este la a patra ediție și este util și necesar pentru înțelegerea realității cu care se confruntă elevii din județul Bihor, în special cei aflați în pragul tranziției de la clasa a VIII-a la a IX-a. Ca urmare a acestor rapoarte ne propunem să întărim activitatea de consolidarea consilierii școlare și orientării în carieră cu toate școlile, prin colaborarea cu CJRAE Bihor prin creșterea numărului de posturi. În ultimii doi ani CJRAE a primit mai multe posturi noi decât în întreaga lui existență. Un alt aspect pe care îl avem în vedere în perioada următoare este dezvoltarea și creșterea atractivității învățământului profesional și tehnologic. Combaterea riscurilor de excluziune socială prin programe remediale și intervenții socio-educaționale timpurii. Al patrulea aspect pe care îl avem în vedere este promovarea unei culturi bazate pe siguranță”, a spus șeful Inspectoratului Școlar județean (IȘJ) Bihor - Alin Ștefănuț. Directorul CJRAE, Cristina Avrigeanu, a spus că studiul are în spate alte analize la care a lucrat în timpul studenției încă din 2011. „Abia acum încheiem un an în care reușim să avem consilieri psihologici în tot județul. Le mulțumesc colegilor care lucrează în școli cu de două sau trei ori mai mulți copii decât ar fi normal și pentru că au reușit să le câștige încrederea copiilor. Datele, foarte relevante pentru noi, ne ajută să știm direcția pe care să mergem, să dezvoltăm proiecte, precum cele axate pe combaterea fenomenului de bullying” a declarat Cristina Avrigeanu care a spus că își dorește să facă la Oradea, pe bani europeni, un centru de orientare în carieră pentru copii. 90% dintre elevi iau meditații la matematică și 78% la limba română Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos a trecut în revistă cele mai relevante subiecte și date ale cercetării sociologice pe care a coordonat-o. Unul dintre acestea se referă la percepția tinerilor asupra învățământului profesional. „Am vrut să aflăm de ce nu vor copiii din clasa a VIII-a să meargă în învățământul profesional. Presupunem că o parte din problemă e că nu se cunoaște ce este învățământul profesional. Partea de informare cu privire la carieră e dificilă, complicată, pentru acești copii. 25% dintre cei chestionați declară că nu au avut nicio discuție de orientare în carieră, până la momentul realizării interviului”. Alt subiect „fierbinte” al cercetării sociologice este cel legat de meditații. Jumătate dintre copiii din clasa a VIII iau meditații, arată datele MERPAS de anul acesta. Ponderea elevilor care apelează, în particular la serviciile unui profesor, pentru a-și însuși mai bine materia, a crescut constant, în ultimii patru ani, spune Adrian Hatos. „90% dintre elevi iau meditații la matematică și 78% la limba română”, a subliniat sociologul orădean. O altă curiozitate a fost cum se raportează cei mai tineri cetățeni la viața publică și la valorile democratice. Surprinzător și aparent în contradicție cu ce spun sondajele din ultima perioadă, Adrian Hatos a afirmat că „tinerii din România sunt atrași de valorile democratice, dar sunt foarte nemulțumiți cu privire la prestația politicienilor și a instituțiilor politice centrale, mai ales. Așa se pot explica protestele și votul oarecum bizar din ultima vreme”. Măsurarea „dependenței de mediul digital” a fost și ea una din țintele urmărite de autorii MERPAS. Concluziile arată că „tinerii petrec din ce în ce mai mult timp pe dispozitivele digitale”. Un studiu, din anii anteriori, spune că media s-ar afla undeva la 6,2 ore pe zi. „45% dintre elevi au raportat că s-au confruntat cu cel puțin un efect negativ al utilizării tehnologiilor digitale, precum: insomnii, anxietate, conflicte cu colegii...”, a precizat Hatos. În premieră, autorii sondajului au evaluat și cunoașterea comportamentelor de risc, precum consumul de droguri sau traficul de persoane, iar datele sunt alarmante. „10 la sută dintre copii din eșantion par a fi vulnerabili și au o atitudine lejeră, pozitivă, față de consumul de droguri”. De asemenea, a fost semnalat „un procent foarte mare de copii, 20%, care raportează că au cunoștință de fapte legate de traficul de persoane, în anturajul lor, fie că este vorba de metoda «lover boy», de exploatare pentru muncă, obligarea la cerșetorie etc”. Presiunea școlii îi strivește În ceea ce privește „bunăstarea”, așa cum e percepută de elevii claselor a opta din Bihor, universitarul orădean spune că a constat „o degradare serioasă a sănătății mintale a copiilor. Scorul mediu de bunăstare subiectivă, fericire, a scăzut, față de 2012, cu un punct, ceea ce e extraordinar de mult”, a spus Adrian Hatos. Principalele temeri ale copiilor bihoreni sunt legate de cariera pe care și-o doresc, de faptul că nu se vor descurca la școală și de riscul declanșării unui război în regiune. „E o presiune din ce în ce mai mare pe copii pentru rezultate școlare și confirmare socială”, explică sociologul orădean, indicând aceste presiuni, venite din partea părinților, ca fiind principalele cauze de depresie, anxietate și îngrijorare. „Este evident, și pe baza altor studii, că ne confruntăm cu o problemă de sănătate mintală. E nevoie de mai mulți specialiști în formare profesională, screening și consilieri psihologi. Nu e ca și cum nu am ști ce e de făcut, numai să nu avem destui bani”, a concluzionat Adrian Hatos. Paradoxal, conform sociologului, „Deși e rău și lucrurile nu merg în bine, sociologic e bine. Din perspectiva părinților și, implicit, a elevilor, școala este încă importantă, e unul din modurile principale de a atinge un anumit statut social”.