Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Ajunul Crăciunului reprezintă ultima zi din Postul Nașterii Domnului, care începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie, zile consacrate postului și pregătirii spirituale. Potrivit crestinortodox.ro, această zi este marcată prin rugăciuni, post aspru și tradiții specifice care anunță Nașterea Domnului și păstrează vii obiceiuri vechi în comunitățile rurale.
În mediul rural, Ajunul Crăciunului este însoțit de obiceiuri transmise din generație în generație, care au o simbolistică aparte. Gospodinele pregătesc covrigi și colaci cu forme ce amintesc de mâna Crăciunesei, un personaj legendar ce ar fi ajutat-o pe Maica Domnului la nașterea Pruncului și care, conform tradiției, a fost pedepsită prin tăierea mâinilor.
Turtele numite „scutecele Domnului” sunt de asemenea preparate, fiind stropite cu apă călduță și îndulcite, apoi presărate cu nucă măcinată sau semințe de cânepă. Casele sunt curate și împodobite cu plante precum busuioc, mentă sau levănțică, acestea fiind considerate aducătoare de noroc și belșug. Coșurile sunt măturate, iar cenușa sau funinginea adunate sunt aruncate în grădină pentru a asigura recolte bogate.
Ajunul Crăciunului se caracterizează prin post aspru, iar în această zi se citesc „Ceasurile Împărătești” și se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, unde sunt amintite profețiile vechi-testamentare despre Nașterea Domnului. Nașterea Mântuitorului este vestită și prin colindatul copiilor și tinerilor care primesc daruri de post, precum nuci și covrigi, pentru a respecta sfârșitul postului abia după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun.
Masa din seara de Ajun este încărcată de simboluri: pe masă se pune un colăcel cu un cuțit înfipt, iar pâinea este ascunsă sub masă, iar grâul sub fața mesei, toate acestea având menirea să aducă belșug și rod bogat. Masa se lasă întinsă toată noaptea, iar focul din vatră nu se stinge, pentru a simboliza deschiderea cerurilor în noaptea de Crăciun și ascultarea rugăciunilor spuse la miezul nopții.
Ajunul este însoțit de numeroase superstiții și obiceiuri menite să asigure sănătate, noroc și belșug. Este recomandat ca toate lucrurile împrumutate să fie aduse acasă până în această zi pentru a evita pierderile în anul următor. Fetele nemăritate țin post cu speranța că își vor visa ursitul în noaptea de Crăciun, iar preotul este rugat să rămână mai mult pentru ca pețitorii să nu întârzie.
În regiunile Muntenia, Oltenia și Banat, gospodinele pregătesc un aluat special pentru a proteja animalele de deochi, asigurându-le sănătate și productivitate în anul următor. Diverse practici cu mere și nuci sunt utilizate pentru a afla norocul sau starea de sănătate, iar purtarea încălțămintei noi în ziua de Ajun este considerată o posibilă aducătoare de ghinion.
Teatrul Szigligeti din Oradea a organizat un eveniment special dedicat aproape o sută de copii aflați în situații dificile, oferindu-le o experiență festivă deosebită. Această inițiativă a fost menită să aducă bucurie și sprijin tinerilor vulnerabili din comunitate.
Copiii din Centrele de Zi DAS Oradea au avut parte recent de două spectacole de teatru organizate la Centrul de Zi de pe Calea Clujului și la cel de pe strada Traian Lalescu. Activitățile au fost susținute cu generozitate și consecvență de trupa Compania Trend’Art Oradea, care colaborează cu DAS de peste opt ani, conform declarațiilor oferite de conducerea instituției.
Muzeul Memorial „Iosif Vulcan” a organizat, între 2 și 20 decembrie 2025, atelierul „Școala de Crăciun”, unde zeci de tineri au explorat tradițiile și valorile autentice ale sărbătorilor de iarnă. Activitățile au combinat creativitatea manuală cu povești despre personalitatea lui Iosif Vulcan, invitând participanții să se apropie de spiritul Crăciunului prin experiențe concrete, notează sursa.
În acest an, sărbătorile capătă o semnificație specială pentru artistul Florin Gherlea, care lansează colindul „O, Sfânt Colind”, o interpretare sensibilă și plină de trăire. Potrivit cotidianului CRIȘANA, piesa se bazează pe versurile poetului Traian Dorz și transmite un mesaj de pace și rugăciune, aducând împreună tradiția românească și muzica contemporană.