Biblioteca Universității din Oradea a fost, pentru o zi, locul unui dialog internațional despre limbajul simbolurilor în arhitectură, de la patrimoniul secessionist din Vestul României până la influențele culturale din Indonezia și Republica Moldova. Universitatea de Vară a Departamentului de Arhitectură al Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură a Universității din Oradea a prilejuit, alături de alte manifestări, și o conferință internațională. Intitulat „Simboluri culturale - modalitate de comunicare în spațiul arhitectural” evenimentul a avut loc joi, 17 iulie, la Biblioteca Universității din Oradea. Coordonatorul proiectului, ș. l. dr. arh. Ioana Francesca Hanga-Fărcaș, a motivat topicul conferinței spunând că: „Totul se învârte în jurul simbolului, iar simbolul, în arhitectură este o cale de comunicare”. Conf. univ. dr. Ramona Novicov a descifrat pentru cei prezenți bogata simbolistică a clădirilor ce fac parte din ansamblul arhitectural Art Nouveau ce constituie nucleul construit al Universității din Oradea. La rândul său, arh. Mihai Moldovan, reprezentantul Heritage of Timișoara, le-a prezentat participanților un catalog al arhitecturii secession din orașul său, vorbind despre moștenirea edilitară comună a celor două municipii, cel de pe Bega și, respectiv, de pe Crișul Repede. Reprezentanta Facultății de Științe Sociale a Universitas Negeri Malang din Indonezia, prof. Elya Kurniawati, a făcut o prezentare a modului în care elemente din tradiția populară locală, ca de exemplu desenul clasicului „batik”, au fost preluate în arhitectura țării sale. Republica Moldova a fost reprezentată la Universitatea de Vară a Arhitecturii orădene de decanul interimar al Facultății de Urbanism și Arhitectură din cadrul Universității Tehnice Moldova, conf. univ. dr. Eugeniu Braguța, prodecanul instituției academice de la Chișinău, lect. univ. drd. arh. Diana Andronovici și conf. univ. dr. arh. Olga Harea. Aceștia au vorbit despre: „Cum citim arhitectura?”, Simboluri în arhitectura vernaculară. Elemente vernaculare, motive tradiționale, porți sculptate, dar și despre modul în care arhitectura sovietică reflecta ideologia oficială a URSS. Prof. univ. dr. arh. Mihaela Ioana Agachi, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a arătat cum „din deceniul nouă al secolului XX, expresia imaginea orașului s-a extins la părți de oraș sau cartiere, desemnând acum conotații atribuite fie reputației unui oraș sau cartier, fie notorietății unui arhitect sau renumelui unui echipament sau al unei manifestări culturale”. Din partea Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură a Universității din Oradea a mai vorbit și drd. arh. Adrian Horațiu Pescaru.