Florin Manole, președintele unei organizații relevante din domeniul muncii, atrage atenția asupra nevoii unei reglementări mai riguroase care să protejeze împotriva traficului de persoane, în special în cazul lucrătorilor proveniți din Asia de Sud-Est. Acesta susține că vulnerabilitățile legate de necunoașterea drepturilor și a limbilor străine îi expun pe acești muncitori la exploatare, menționând în același timp problemele legate de recrutarea și monitorizarea agențiilor implicate, conform unei relatări %source%.
👉 Vulnerabilitatea lucrătorilor asiatici din cauza barierei lingvistice și necunoașterii drepturilor
Potrivit declarațiilor lui Florin Manole, există situații în care traficul de persoane se manifestă prin exploatarea unor lucrători aduși din Asia de Sud-Est, care întâmpină dificultăți în înțelegerea drepturilor lor, precum și în comunicare, din cauza lipsei cunoștințelor de limba română sau engleză. Aceste condiții le cresc vulnerabilitatea și riscul de a fi supuși abuzurilor.
Mai mult, Manole subliniază că este urgentă îmbunătățirea procesului de recrutare și a supravegherii agențiilor care operează în acest sector. El oferă exemplul unor cazuri în care un număr semnificativ de lucrători străini beneficiari ai contingentului aprobat de guvern pentru angajare în România au traversat țara doar în tranzit, fără să se stabilească, fapt care ridică semne de întrebare privind modul în care funcționează aceste rețele de recrutare.
👉 Critici privind restricțiile propuse pentru firmele de recrutare
Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România, consideră că propunerile dintr-o versiune a viitorului proiect legislativ referitoare la acreditarea firmelor de recrutare ar putea impune restricții excesive. Aceste măsuri ar afecta în mod negativ întreprinderile mici și mijlocii, care se confruntă deja cu multiple provocări.
Badea recomandă realizarea unor studii de impact aprofundate, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, pentru a evalua corespunzător costurile și riscurile pentru angajatorii români. El argumentează că astfel s-ar evita consecințe neprevăzute privind accesul la forța de muncă și funcționarea corectă a companiilor din sectorul respectiv.
