Criza democrației: Alegerile din 2024 aduc o fragmentare politică globală
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Criza democrației: Alegerile din 2024 aduc o fragmentare politică globală
În anul 2024, democrațiile liberale au fost supuse unor provocări severe, ieșind mai fragilizate dintr-o serie de alegeri care au avut loc la nivel mondial. Cu peste jumătate din populația globului cu drept de vot, acest an a fost marcat de intensificarea autoritarismului și de ascensiunea extremelor, conform specialiștilor.
Alegerile prezidențiale din noiembrie din Statele Unite, considerate un test crucial pentru democrație, au fost câștigate de Donald Trump, care revine astfel la putere. Conform agenției France Presse, alegătorii au sancționat administrarea anterioară a Partidului Democrat, nereușind să combată creșterea prețurilor. Îngrijorările legate de declarațiile lui Trump referitoare la atacurile asupra statului de drept nu au descurajat susținătorii săi. Cercetătorul Larry Diamond avertizează că, dacă Trump își va aplica programul, „America va cunoaște atacul cel mai violent asupra contra-puterilor și libertăților civile din istoria sa pe timp de pace.”
În acest context, Max Bergmann, de la Center for Strategic and International Studies, a subliniat ideea că ne aflăm într-un „moment periculos”, nu doar în Statele Unite. Rapoartele recentelor organizații, precum Freedom House, subliniază o sărăcire a modelului democratic instaurat după 1945, deja în declin de aproximativ două decenii.
Alegerile din 2024 au dus la realegerea unor lideri autocratici, precum Vladimir Putin în Rusia, care a obținut 87% din voturi, și Ilham Aliev în Azerbaidjan, cu peste 90%. În democrații considerate „hibride”, cum sunt India și Turcia, politicienii au reușit să își păstreze puterea, deși au trebuit să facă concesii opoziției. În Uniunea Europeană, scena politică devine din ce în ce mai fragmentată, ceea ce complică procesul de guvernare și de compromisuri.
În Germania, coaliția dintre social-democrații condusă de Olaf Scholz, liberali și Verzi s-a destrămat, provocând o criză politică în pragul alegerilor legislative federale din februarie. Țările de Jos se confruntă, de asemenea, cu dificultăți în menținerea unei coaliții de guvernare după destrămarea alianței precedente. În Franța, diversificarea blocurilor politice duce la stagnarea reformelor, cu trei grupuri ireconciliabile care se confruntă constant.
Analizând această volatilitate, expertul Bertrand Badie de la Sciences Po observă o „criză de încredere fără precedent din 1945 în partidele politice și mass-media.” Aceasta a condus la o „secătuire a ofertei politice”, iar alegătorii par să favorizeze oferta populistă și extremele, preocupându-se de migrație și de restabilirea puterii de cumpărare.
Privind spre viitor, Gilles Gressani, directorul revistei de geopolitică „Le Grand Continent”, notează că societățile doresc să oprească schimbările care pare că le afectează viața cotidiană. Această cerere de stagnare provoacă o tendință periculoasă, având în vedere că soluțiile la problemele contemporane devin tot mai greu de găsit.
