raportul CASE analizează impactul sancțiunilor asupra economiei ruse
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
raportul CASE analizează impactul sancțiunilor asupra economiei ruse
Centrul de Analiză și Strategii în Europa (CASE) a publicat recent un raport cu privire la starea economiei ruse, constată că sancțiunile impuse Rusiei nu au avut efectul scontat asupra regimului lui Vladimir Putin. Vladislav Inozemtev, unul dintre autorii studiului, a discutat rezultatele acestuia cu publicația independentă rusă "The Insider".
Potrivit raportului, deși mulți experți și politicieni s-au așteptat ca economia rusă să colapseze repede sub presiunea sancțiunilor occidental, după 1.000 de zile de război, economia a demonstrat o resiliență neașteptată. Între mai 2022 și prezent, atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au ajustat previziunile de creștere a PIB-ului Rusiei, întotdeauna în sus, de 11 ori. Cheltuielile militare ale Kremlinului au crescut semnificativ, ajungând de 3,4 ori mai mari în 2024 comparativ cu 2021, iar guvernul vizează o majorare de aproape 25% pentru 2025.
În ciuda evaluărilor pesimiste ale unora, care susțin că sancțiunile ar trebui consolidate, există voci care consideră că economia rusă rezistă, chiar dacă operatează la limită. În plus, specializarea Rusiei pe resursele naturale o face greu de izolat de economia globală, iar petrolul și alte materii prime continuă să își găsească cumpărători.
Kremlinul a reușit să continue exporturile, mai ales datorită unei baze de clienți diversificate din Sudul Global, ceea ce a permis consolidarea resurselor financiare, în pofida sancțiunilor. Aceasta nu înseamnă că regimul de sancțiuni a fost un eșec total; Rusia se află în urma țărilor dezvoltate în materie de tehnologie și depinde în mare măsură de China pentru anumite bunuri.
Economia rusă se confruntă cu o inflație ridicată, amplificată de cheltuielile militare, și de la începutul anului 2024, salariile din sectorul militar au crescut de 20 de ori mai repede decât rata oficială a inflației. În timp ce majoritatea populației nu va resimți o scădere bruscă a veniturilor în viitorul apropiat, 18 milioane de ruși trăiesc sub pragul sărăciei, iar inflatia îi afectează grav pe un grup mare, în special pensionarii.
Criticii regimului sugerează că, dacă Rusia nu va putea să-și mențină veniturile din exporturile de petrol la un nivel optim, vor urma dificultăți economice. Totuși, datele actuale sugerează că, chiar și la un preț de 50 de dolari pe baril, economia rusă ar putea să își mențină stabilitatea bugetară, iar Kremlinul ar putea ajusta plățile către populație pentru a evita crize severe.
Analizând influența ratelor dobânzilor și a constrângerilor financiare, Inozemtev afirmă că efectul negativ asupra economiei ruse va fi limitat. În pofida creșterii costurilor generate de datoriile companiilor, aceste cheltuieli nu vor afecta serios populația, iar crizele anterioare din Rusia au fost adesea exacerbate de eșecuri bugetare, ceea ce nu este de așteptat în perioada următoare.
