România, putere militară în contextul alegerilor prezidențiale
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
România, putere militară în contextul alegerilor prezidențiale
România se află într-un moment crucial, cu un risc semnificativ ca Călin Georgescu, un candidat independent cu viziuni pro-ruse și sceptic față de NATO, să devină președinte în alegerile programate pentru duminică, 8 decembrie. Această situație generează îngrijorări în alianța militară, având în vedere că România este membră NATO de două decenii și joacă un rol important în securitatea regională.
Cu o populație de 19 milioane de locuitori, România a investit în extinderea capacităților sale militare, având o bază aeriană care va deveni cea mai mare din Europa. De asemenea, țara a sprijinit Ucraina în conflictul cu Rusia, furnizând arme și munitii, și are un sistem american de apărare antirachetă, Aegis Ashore, situat la Deveselu.
Călin Georgescu a criticat în mod deschis prezența sistemelor de apărare la Deveselu, numindu-le o "rușine" națională și a cerut stoparea ajutoarelor românești pentru Ucraina. Deși afirmă că nu dorește să retragă România din NATO sau Uniunea Europeană, el militează pentru o schimbare a politicii externe a țării în așa fel încât să reflecte, în opinia sa, interesele naționale.
În contextul alegerilor, susținerea pentru NATO este extrem de mare în România, 88% dintre români fiind de acord cu apartenența la alianță, conform unor sondaje recente. Deși Georgescu are idei controversate, câștigarea alegerilor de către el nu ar putea schimba rapid politica de apărare a țării, având în vedere că extrema dreaptă nu dispune de o majoritate în Parlament.
Rolul României în alianța NATO s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, mai ales după invazia rusă în Ucraina, și țara a devenit un partener logistic esențial. România alocă 2,25% din PIB pentru cheltuielile de apărare și intenționează să crească acest procent anul viitor.
În urmă cu câteva luni, NATO a decis să înființeze patru grupuri de luptă suplimentare pe flancul estic, inclusiv unul în România. Aceasta arată angajamentul alianței de a întări prezența militară în regiune. De asemenea, România este pe cale de a transforma baza aeriană de la Mihail Kogalniceanu, având planuri de a găzdui peste 10.000 de soldați și civili.
În concluzie, alegerile prezidențiale din România ar putea avea un impact semnificativ asupra poziției țării în NATO și a rolului său în securitatea regională. Pe fondul unui context internațional complicat, autoritățile române continuă să investească în modernizarea forțelor armate, cu scopul de a face față provocărilor actuale.
