Ţările NATO din estul Europei îşi consolidează apărarea în faţa ameninţărilor ruseşti

În estul Europei, mai multe ţări membre NATO, printre care Polonia, Finlanda şi statele baltice, intensifică lucrările de consolidare a apărării. Conform publicației The Independent, buldozerele şi excavatoarele sunt folosite pentru a construi noi tranșee, obstacole antitanc și alte fortificații. Europa se pregăteşte pentru posibile acțiuni ofensive din partea Rusiei, iar această amenințare necesită un răspuns adecvat din partea alianței NATO, în contextul în care sprijinul Statelor Unite devine tot mai incert.

Polonia investeşte un minim de 2,5 miliarde de euro în sistemele de apărare a graniţei, care vor include un sistem anti-aerian asemănător cu „Cupola de fier” din Israel. Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat în cadrul unei întâlniri din mai cu alți lideri europeni că „este necesară crearea unei cupole de fier împotriva rachetelor și dronelor”, subliniind că Europa merită un sistem de apărare antirachetă. Proiectul de apărare al Poloniei include nu doar obstacole antitanc, ci și buncăre și sisteme antidronă care utilizează tehnologia inteligenței artificiale pentru monitorizarea și detectarea timpurie a amenințărilor.

În același timp, răspunzând tacticilor de „război hibrid” provenite din regiunea baltică, Estonia, Letonia și Lituania investesc sute de milioane de euro pentru întărirea apărării, cu un proiect major care ar urma să înceapă în 2025. În nordul Europei, peste 1 miliard de euro sunt destinat pentru construcția de noi fabrici de muniție, axate în special pe obuze de artilerie cu calibru de 155 de milimetri.

Deși Marea Britanie a decis să reducă din flota sa de nave, drone și elicoptere pentru a economisi 500 de milioane de lire sterline, aceasta urmează să efectueze o evaluare strategică a apărării, iar rezultatele vor fi disponibile la sfârșitul lunii februarie anul viitor.

Statele din nordul Europei, recunoscute pentru serviciile de calitate și bunăstarea cetățenilor săi, au convenit că, în cazul în care Ucraina ar pierde în faţa Rusiei, Moscova va fi și mai hotărâtă să acționeze militar împotriva țărilor baltice, a Finlandei și chiar a Poloniei. Intervalul de timp în care Rusia ar putea lansa atacuri agresive asupra acestor state este estimat între trei și cinci ani.

În privinţa planificării apărării, acest interval este considerat extrem de scurt. Livrarea avioanelor de luptă durează între 28 și 30 de luni, tancurile 18-24 luni, iar fregatele 30 de luni. Bugetele de apărare au crescut semnificativ, iar cheltuielile militare ale Franței au crescut constant în ultimii opt ani, fiind preconizate să depășească bugetul Mării Britanii până în 2027.

Alte țări, precum Olanda, Suedia, Norvegia și Danemarca, își cresc și ele cheltuielile pentru apărare. Germania, după o perioadă de reduceri drastice ale bugetului de apărare, a mărit alocările cu două treimi din 2014, când Rusia a invadat Crimeea, iar invazia din 2022 a Ucrainei a marcat un „moment de cotitură” pentru țară.

În acest context, investițiile masive în apărare sunt indispensabile pentru națiunile din Europa de Est, unde bugetul pentru apărare s-a dublat sau chiar triplat în ultimii cinci ani. Potrivit Institutului Internațional pentru Studii Strategice, Europa produce acum mai multe obuze de artilerie decât Statele Unite.

Marea Britanie se confruntă cu provocări legate de distanța față de Rusia, ceea ce o face să depindă de aliați în cazul unui atac. Recent, au fost raportate incidente de sabotaj asupra cablurilor submarine în Marea Baltică și suspiciuni că Rusia ar putea fi responsabilă pentru incendii în centre de transport din Marea Britanie și Germania. Conform analistului în apărare Francis Tusa, Marea Britanie este insuficient pregătită pentru un conflict militar care să o implice, având în vedere angajamentul NATO.