Schimbări semnificative pe scena politică românească înainte de alegerile parlamentare

După o întorsătură neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale, care ar putea să influențeze România către o orientare mai pro-rusă și anti-Uniunea Europeană, cetățenii români sunt chemați din nou la urne pentru alegerile parlamentare. Acestea vor avea loc pe 8 decembrie, când va avea loc și al doilea tur al scrutinului prezidențial.

Voturile din această perioadă vor fi atent monitorizate, în special de către oficialii de la Bruxelles, care doresc să evite orice influență perturbatoare în regiune, similară celor din Ungaria și Slovacia. România, având o frontieră de 650 de km cu Ucraina, joacă un rol strategic important, dispunând de o mare bază militară NATO și oferind o rută de tranzit esențială pentru cerealele ucrainene, așa cum subliniază publicația britanică The Guardian.

Georgescu, care anterior era cotat cu doar 5%, a fost un susținător vocal al președintelui rus Vladimir Putin și a exprimat opinii controversate despre Uniunea Europeană și NATO. Deși a câștigat atenția datorită unei campanii active pe TikTok, care a ridicat suspiciuni de interferență străină, Lasconi rămâne o figură pro-europeană și este cunoscută pentru susținerea sa față de Ucraina.

Analizând datele din primii tururi, sondajele de opinie sunt greu de anticipat. În urma primelor rezultate, Partidul Social Democrat (PSD) este preconizat să obțină aproximativ 30% din voturi, urmat de AUR cu 21%, USR cu 17% și PNL cu 14%.

În contextul acestei competiții politice intense, premierul Marcel Ciolacu va conduce PSD-ul, însă a anunțat intenția de a se retrage din funcția de conducere după alegeri. Cercetătorii politicii subliniază că victoria lui Georgescu ar putea impulsiona partidele de extremă dreapta în cadrul viitoarelor alegeri.

Problemele economice, precum costul ridicat al vieții și rata inflației, sunt principalele preocupări pentru cetățeni, iar votul ar putea reflecta un sentiment de nemulțumire și dorința de schimbare în rândul alegătorilor.

Camera Deputaților din România, compusă din 330 de membri, va fi aleasă prin reprezentare proporțională, iar partidele vor trebui să atingă pragul de 5% pentru a obține locuri. În alegerile din 2020, doar cinci formațiuni au reușit să depășească acest prag.

Președintele României deține un rol semnificativ în ceea ce privește politica externă și securitatea națională, având atribuții esențiale în numirile din justiție și reprezentarea țării la nivel internațional.