Semnificația istorică a zilei de 23 august în România
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu

Semnificația istorică a zilei de 23 august în România
Data de 23 august este marcată în istoria României ca un moment definitoriu, fiind sărbătorită cu solemnitate în perioada comunistă. Acest eveniment semnificativ, cunoscut și sub numele de lovitura de stat din 1944, a avut loc în contextul în care Regele Mihai I a decis să îl demită și să îl aresteze pe Ion Antonescu, prim-ministrul României și liderul statului în acea vreme.
În ziua de 23 august 1944, Regele Mihai I a dispus terminarea colaborării cu Puterile Axei și a început tratativele de armistițiu cu Aliații, inclusiv cu Uniunea Sovietică. Ion Antonescu, numit prim-ministru prin decret regal în 1940 de Regele Carol al II-lea și reconfirmat de Mihai I, a refuzat să răspundă cerințelor regale de a semna armistițiul. Colaborarea sa cu Puterile Axei a dus la un război devastator pentru România.
Armata Roșie a invadat nord-estul României în martie 1944, iar situația a devenit urgentă, necesitând semnarea promptă a armistițiului. Întâlnirea de la 23 august 1944 a fost organizată de o coaliție din partidele democratice interbelice și partidul comunist, sub auspiciile regale, cu sprijinul ofițerilor superiori din armată.
După arestarea lui Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa și a declarat război Germaniei și Ungariei. Noul guvern, condus de Constantin Stănescu, a negociat armistițiul cu Uniunea Sovietică, acceptând să plătească despăgubiri de război și să recunoască pierderile teritoriale din est.
Ion Antonescu a fost arestat și ulterior predat sovieticilor, unde a fost ținut prizonier. După întoarcerea sa în România, a fost judecat și condamnat la moarte, execuția având loc pe 1 iunie 1946. Evenimentele din perioada respectivă au dus la o criză politică profundă, culminând cu greva regală de la 21 august 1945.
Istoricul Cosmin Popa a subliniat importanța zilei de 23 august ca un moment de disociere față de regimul Antonescu și evidențiază interesul ofițerimii române de a se distanța de acțiunile ostile din timpul războiului.
Ultimul 23 august celebrat în România regală a avut loc în 1947, anul în care guvernul comunist a interzis partidele democratice și a forțat abdicarea regelui Mihai. În perioada comunistă, acesta a fost considerat Ziua Națională, iar evenimentul a fost schimbat în "Revoluția de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă".
După căderea regimului comunist, istoricii români au revizuit aceste evenimente, iar regele Mihai a expus o nouă viziune asupra istoriei zilei de 23 august. Autoritățile politice au exclus ziua din lista evenimentelor oficiale sărbătorite, iar cercetările istorice au reanalizat rolul schimbării alianței României în această dată ca un moment de restaurare a Transilvaniei în granițele naționale.