Creșterea accelerată a cheltuielilor care nu se reflectă în calitatea serviciilor și nu se referă nici în percepția și satisfacția pacienților este principala problemă cu care se confruntă sistemul de sănătate din România. „Avem conduceri de spitale care nu performează, ineficiență managerială și administrativă. O bună parte din veniturile spitalelor vin pe componenta de asigurare a salariilor, nu sunt legate direct de calitatea serviciilor. Cât mai mult de jumătate de bani îți vin de la CNAS nu există stimul ca managerii să îmbunătățească serviciilor”, a declarat, luni, Ilie Bolojan într-o conferință de presă, la care a participat alături de ministrul Sănătății Alexandru Rogobete. La rândul său, ministrul Sănătății a prezentat 30 de măsuri care vor fi implementate în perioada următoare. „Prea mulți ani sistemul de sănătate a fost peticit. Atât de peticit că nu mai putem face reforme punctuale, este nevoie de o reformă reală care să scoată la suprafață adevărul așa cum este el”, a precizat Rogobete. Pentru sistemul sanitar este necesară o rectificare suplimentară de 10 miliarde de lei, a afirmat, luni, premierul Ilie Bolojan, care a adăugat că această sumă reprezintă, în condițiile actuale, „o presiune mare'' pe bugetul de stat. „Sistemul de sănătate a cumulat probleme mari în ultimii ani. Sunt două aspecte majore care afectează buna funcționare. Un aspect este creșterea accelerată a cheltuielilor. Cheltuielile care sunt alocate prin CNAS au ajuns la 16% din veniturile din bugetul de stat, față de 11% cât am înregistrat anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Avem un buget alocat de 77 miliarde de lei, iar colegii au solicitat o suplimentare. Pentru aceasta ne trebuie cel puțin 10 miliarde rectificare suplimentară, o presiune mare pe bugetul de stat. A doua problema majoră este că această creștere importantă pe componenta de sume nu se reflectă în calitatea serviciilor și nu se referă nici în percepția și satisfacția pacienților”, a declarat premierul. „Aș puncta câteva din cauze. Avem conduceri de spitale care nu performează, ineficiența managerială și administrativă. O bună parte din veniturile spitalelor vin pe componenta de asigurare a salariilor, nu sunt legate direct de calitatea serviciilor. Cât mai mult de jumătate de bani îți vin de la Casă nu există stimul ca managerii să îmbunătățească serviciilor. Avem cheltuielil salariale disproporționate, avem spitale unde sariile depășeșc 80% din cheltuili. Banii care mai rămân sunt foarte puțini și aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în spitale și nu pentru pacienți. Aceste spitale trebuie să facă o analiză a acestor cheltuielili și să se bazeze pe serviciile oferite pacienților. Sunt servicii umflate și uneori fraude”, a explicat premierul. Declarații făcute de Alexandru Rogobete „Eficentizarea sistemului de sănătate nu înseamnă că vom tăia bani de la pacienți. Nu înseamnă că vom lăsa spitalele fără resurse. Prea mulți ani sistemul de sănătate a fost peticit. Atât de peticit că nu mai putem face reforme punctuale, este nevoie de o reformă reală care să scoată la suprafață adevărult așa cum este el. Să fii managerul unui spital nu este un privilegiu. Am vizitat multe spitale în care am văzut că se poate, care arată mult mai bine ca majoritatea spitalelor private. În aceeași țară, cu aceeași finanțare și aceeași legislații majoritatea au arătat că se poate. Îi rog pe managerii care spun că nu se poate să lase locul liber pentru cei care pot și știu cum se face.â Îmi e rușine că unii pacienți sunt trimiși să cumpere Algocalmin. Banalul Paracetamol în multe spitale nu există, iar bugetul a crescut semnificativ. În medicina românească există oameni excepționali care fac mai multe gărzi decât trebuie, care stau peste program ca să-și trateze pacienții. Reformele sunt pentru colegii care la 11-12 părăsesc spitalul public ca să-și vadă pacienții în privat, care își iau concediu ca să meargă în privat. Sunt peste 30 de măsuri doar în domeniul Ministerul Sănătății, la care se adaugă cele ale CNAS. Nu se pune problema restructurării sistemului sanitar, nu vom da pe nimeni afară. Rata pacienților care pot fi tratați în unitatea medicală în care se prezintă poate fi mult mai mare decât în prezent. Astăzi nu există niciun spital public care să aibă contract cu un asigurat privat. Orice sistem gestionat prin monopol nu poate fi eficient. Pe lângă CNAS este nevoie în România să dezvoltăm asigurări private care să vină complementar. Spitalele nu au mai fost evaluate și clasificate de 20 de ani. Avem multe spitale în România care nu pot oferi serviciile de care comunitatea are nevoie. Ne propunem revizuirea metologiei pentru clasificarea spitalelor în funcție de competență. Există multe de pacienți care încep tratamentul în unități medicale private, pacienți care din motive obiective medical se complică și sunt tratați 100% din cazuri în spital public care investește în recuperea pacientului sume importante de bani, dar aceste servicii nu sunt decontacte corespunzător de CNAS. Pentru această componentă venim cu o măsură fermă: transferul responsabilității aferente costurilor. Am discutat despre internarea fictivă. Venim cu o măsură fermă. Sancționarea cu încetarea contractului de administrație a șefului de secție și cu încetarea contractului de muncă pentru medicul care interzează fictiv”. Medicii care „fug” din spital la cabinetul privat Alexandru Rogobete a anunțat deja o serie de măsuri pe care intenționează să le ia în perioada următoare, spre exemplu, medicii care pleacă „la ora 11-12” de la spitalul public pentru a lucra la privat pot rămâne fără contract de muncă în spitalul de stat. Rogobete a anunțat, săptămâna trecută, într-o conferință de presă la Ministerul Sănătății, că se lucrează la indicatori de performanță, iar „modificarile legislative vor duce la desfacerea contractului de muncă”, în cazul medicilor care nu își respectă programul de lucru. De asemenea, ministrul intenționează ca plata gărzilor pentru medici să se facă în funcție de dificultatea specialității medicale: „Nu poţi compara activitatea medicală pentru unghie încarnată versus o operaţie pe cord deschis”, spune el. În ceea ce îi privește pe medicii rezidenți care își desfășoară activitatea de rezidențiat în spitale private, aceștia nu vor mai fi plătiți de Ministerul Sănătății, așa cum se întâmplă în prezent, ci de spitalul privat. Modificarea va intra în vigoare de la 1 septembrie. Alexandru Rogobete și-a anunțat, de asemenea, intenția să limiteze „practica internărilor nejustificate pentru investigații simple, care ar putea fi realizate în ambulatoriu”. O altă măsură este prelungirea programului în ambulatoriile spitalelor, unde medicii ar urma să acorde consultații în două ture, până seara.