Săptămâna trecută, avocatul vrâncean Cătălin Boacnă a obținut titlul de doctor cu cel mai înalt calificativ la Universitatea Bordeaux, marcând și o premieră pentru Facultatea de Drept din cadrul Universității Al. I. Cuza din Iași, care a avut pentru prima dată un doctorand în cotutelă ce și-a susținut teza în străinătate, potrivit %source%. Evenimentul a fost remarcabil prin prezența unor experți de marcă din domeniul juridic românesc și francez.
👉 Detalii despre susținerea tezei și comisia de evaluare
Susținerea publică a tezei a avut loc pe 19 decembrie în fața unei comisii formate din șase membri importanți, între care profesorii Guillaume Beaussonie și Jean-Christophe Saint-Pau, președintele Asociației Franceze de Drept Penal și decan al Facultății de Drept din Bordeaux. Facultatea de Drept a Universității Bordeaux, recunoscută drept cea mai bună din Franța, a oferit cadrul acestei premiere pentru Facultatea de Drept din cadrul Universității Al. I. Cuza din Iași, cea mai veche instituție de acest gen din România.
Distribuția membrilor comisiei include și cadre universitare de la prestigioase universități franceze precum Montpellier și Toulouse, dar și un profesor din România, de la Universitatea din Craiova. Dezbaterile au durat peste patru ore și jumătate, semn al complexității și importanței tezei prezentate.
👉 Finanțare, tema tezei și aprecierea rezultatelor
Teza intitulată „Viața privată în era tehnologică, o provocare pentru dreptul penal. Studiu comparativ Franța–România” a fost susținută cu finanțare din partea Guvernului francez, prin Ambasada Franței în România, iar Cătălin Boacnă a beneficiat de o bursă de excelență destinată celor mai buni doctoranzi străini. Lucrarea analizează efectele digitalizării, inteligenței artificiale și ale altor tehnologii asupra vieții private, abordând aspectele juridice în context comparativ.
Guillaume Beaussonie, președintele comisiei, a salutat „munca impresionantă a doctorandului” și a subliniat relevanța subiectului în contextul actual al protecției vieții private prin dreptul penal în era digitală.
Cătălin Boacnă explică faptul că „omul conectat permanent la un ecran animat de algoritmi devine, în realitate, un om ‘colectat’”, al cărui comportament este influențat prin captarea continuă a datelor de către marile companii IT și autoritățile publice. Avocatul estimează că dreptul penal trebuie să dezvolte instrumente juridice adaptate noilor tehnologii pentru a proteja această personalitate modelată din exterior.
În plus, autorul avertizează asupra riscului ca algoritmii să preia funcții decizionale esențiale, inclusiv votul la alegeri. „Problema apare în momentul în care îl va întreba cu cine să voteze... prin deplasarea treptată a facultății de a decide din sfera conștiinței personale în cea a recomandărilor algoritmice”, concluzionează Cătălin Boacnă, subliniind impactul rețelelor de socializare asupra extinderii „virtuale a sinelui”.
