Jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) din țară au organigrame mai mari decât plafonul care ar rezulta după o reducere cu 40% a schemelor de personal. În Bihor, vor fi reduse 53 de posturi, din 16 UAT-uri. Premierul Ilie Bolojan a transmis, în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria, că o serie de primării nu își pot acoperi cheltuielile de personal și depind integral de bugetul de stat. Soluția propusă de prim-ministru este reducerea posturilor din administrația locală. „Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe acest cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a spus Bolojan. Potrivit unei analize guvernamentale coordonate de premierul Ilie Bolojan, reforma din administrație ar putea generea concedierea a peste 13.000 de angajați din primării și consilii locale. Jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) din țară au organigrame mai mari decât plafonul care ar rezulta după o reducere cu 40% a schemelor de personal. În urma acestui scenariu, una din zece funcții ocupate ar putea dispărea, iar jumătate dintre primării ar trebui să reducă personalul. Județe precum Galați, Vrancea sau Sălaj sunt vizate de restructurări, iar efectele vor fi resimțite destul de dur. Pe de altă parte, Bihor sau Tulcea, ar resimți schimbările doar marginal. Situația la nivel național Au fost analiuate 3.228 de UAT-uri, în 1.655 dintre ele (51%) impunându-se reduceri de personal. În prezent sunt ocupate 126.862, guvernul cinsiderând că 13.098 dintre ele (10% din totalul angajaților actuali) ar trebui eliminate. Astfel, una din două primării are un aparat birocratic prea mare raportat la standardele propuse, ceea ce face imposibilă menținerea structurii fără restructurări. Județele cele mai afectate sunt: Prahova –724 posturi (–15%), 68 UAT-uri vizate (65%); București –709 posturi (–8%), 4 UAT-uri vizate (57%); Argeș –649 posturi (–16%), 58 UAT-uri vizate (56%); Suceava –627 posturi (–13%), 48 UAT-uri vizate (42%); Mureș –513 posturi (–13%), 56 UAT-uri vizate (54%); Galați –522 posturi (–17%), procentul cel mai ridicat de reducere – 92% dintre UAT-uri vizate. De asemenea, Sălaj și Vrancea se remarcă prin faptul că aproape toate primăriile ar fi obligate să reducă personalul: 90%, respectiv 84% dintre UAT-uri. Județele cu cel mai mic impact sunt: Bihor doar –53 posturi (–2%), reduceri necesare în 16% din UAT-uri; Tulcea: –60 posturi (–4%), doar 21% dintre UAT-uri afectate; Bistrița-Năsăud: –125 posturi (–6%), reducere în doar 17% dintre UAT-uri. 53 de posturi trebuie desfiinţate în Bihor Judeţul Bihor figurează cu 5.606 posturi aprobate în prezent, din care sunt ocupate 3.103. Potrivit unei simulări efectuate de guvern, în baza informaţiilor transmise de la nivelul judeţului, 16 unităţi administrativ teritoriale bihorene ar trebui să-şi reducă schemele de personal cu 40%, ceea ce ar presupune desfiinţarea, în total, a 53 de posturi. În documentul postat pe site-ul guvernului - www.gov.ro – sunt prezentate 15 comune care vor trebui să-şi redimensioneze statul de funcţii. Este vorba desre: Avram Iancu (-5 posturi), Căpâlna (-1 post), Ceica (-3 posturi), Dobreşti (-6 posturi), Husasău de Tinca (-5 posturi), Lazuri de Beiuş (-3 posturi), Lunca (-2 posturi), Măgeşti (-1 post), Paleu (-6 posturi), Pocola (-1 post), Pomezeu (-7 posturi), Roşiori (-1 post), Sânmartin (-7 posturi), Şoimi (-1 post), Uileacu de Beiuş (-3 posturi). Bolojan cere prefecturilor verificarea datelor privind angajații primăriilor și consiliilor județene Adresă către prefecturi Premierul Ilie Bolojan a dispus prefecturilor să verifice datele comunicate de primării și consilii județene în privința personalului din aparatele proprii. Pe baza cifrelor corecte se va fundamenta reforma administrației publice locale. „Premierul Ilie Bolojan a dispus prefecturilor, prin Ministerul Afacerilor Interne, să verifice datele comunicate până acum de primării și consilii județene în privința personalului din aparatele proprii, astfel încât până la finalul săptămânii să existe o situație la zi”, anunță Executivul. Primarii și președinții de consilii județene care au comunicat inițial date eronate, au timp până joi, 4 septembrie 2025, să transmită cifrele corecte. „Pe baza acestor date se realizează analiza personalului din aparatele proprii ale primăriilor și consiliilor județene care va fundamenta reforma administrației publice locale”, se arată în finalul comunicatului. „Reforma este absolut necesară” Bolojan a precizat că reforma este inevitabilă, deoarece multe primării nu își pot acoperi nici măcar cheltuielile de personal din veniturile proprii, fiind întreținute aproape exclusiv din banii statului. „Pe partea de administraţie publică locală, reforma este absolut necesară. În multe locuri, primăriile nu-şi pot suporta cheltuielile de personal din veniturile proprii, iar acestea sunt asigurate de la bugetul de stat. În situaţiile în care o primărie nu-şi poate acoperi nici măcar salariile, înseamnă că ea există pentru angajaţii ei, nu pentru cetăţeni”, a spus Bolojan. Ilie Bolojan a precizat că există două direcții, fie se reduc cheltuielile și personalul, menținând actuala structură administrativă, fie, pe termen mediu, se va ajunge la o reorganizare teritorială și la desființarea unor unități administrative care nu se mai justifică din punct de vedere financiar. Premierul a declarat că pachetul de reformă administrativă are trei direcții: Creșterea capacității administrative și eficienței primăriilor – prin reducerea personalului; Descentralizarea – pentru ca deciziile să fie luate mai aproape de cetățeni, iar patrimoniul nevalorificat de ministere să fie pus în slujba comunităților; Reorganizarea administrativă – măsură ce ar putea fi aplicată ulterior, în urma unui consens politic. „Ori reducem aceste cheltuieli și putem funcționa pe actuala structură, dar cu mai puțini angajați, ori vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm unități care nu se mai justifică datorită raportului dintre populație și costurile de funcționare”, a avertizat Bolojan.