Guvernul a reglementat plata eșalonată a pensiilor private, în rate lunare întinse pe o perioadă de 10 ani, dacă beneficiarul optează pentru „retragerea programată” a fondurilor, putând obține un maximum de 25% din fonduri și restul lunar, dacă optează pentru „pensie viageră”. Premierul Ilie Bolojan amână însă trimiterea proiectului de lege în Parlament, pentru un motiv inedit. După îndeplinirea condițiilor de pensionare, participantul poate, oricând, să aleagă furnizorul și fondul de plată, se arată în Expunerea de motive, care precizează că trecerea în faza de plată a pensiei se realizează la cererea participantului, dacă acesta îndeplinește condițiile legale de pensionare, fără a fi instituit un termen limită pentru încheierea etapei de acumulare. Transferul banilor către fondul de plată se face fără niciun comision sau penalitate, iar furnizorul nu are voie să perceapă comisioane din sumele transferate. Există două tipuri de fonduri prin care se poate încasa pensia: retragere programată și pensia viageră. În cazul retragerii programate, participantul primește, timp de 10 ani, o pensie lunară fixă, egală cu indemnizația socială pentru pensionari, actualizată anual. Această pensie este plătită până când se consumă toți banii din contul personal, iar dacă beneficiarul moare înainte de epuizarea banilor, moștenitorii vor primi ce a rămas în cont. Este permisă și o retragere inițială unică, de maximum 25% din suma totală. A doua opțiune este pensia viageră, care presupune plăți lunare pe toată durata vieții, indiferent cât trăiește și chiar dacă banii pe care acumulați inițial în cont s-au terminat. Spre deosebire de retragerea programată, nu există garanția că moștenitorii vor mai primi ceva în caz de deces. Pensia privată primită lunar În prezent, indemnizația socială pentru pensionari este, conform Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) în valoare de 1.281 de lei, sumă care se actualizează periodic. Legea privind plata pensiilor private prevede că pensia privată care va fi plătită lunar beneficiarului va fi egală cu indemnizația socială, urmând ca ultima lună să fie mai mare în cazul în care fondurile strânse de beneficiar sunt mai mari. Ipotetic vorbind, la valoarea actuală a indemnizației sociale de 1.281 lei x 120 de luni, ar rezulta suma de 153.270 de lei. În cazul în care un participant la fondurile de pensii private a strâns 170.000 de lei, acesta va primi 119 pensii de câte 1.281 lei, cea de-a 120-a fiind de 18.011 lei. În sprijinul adoptării acestei legi de plată eșalonată pe 10 ani a pensiilor private, Guvernul a invocat speranța de viață a românilor, făcând media între speranța de viață a femeilor cu cea a bărbaților, pentru că altfel nu ar fi putut justifica o dublare a perioadei de plată eșalonată de la 5 ani în prezent, la 10 ani, dat fiind că bărbații se pensionează la 65 de ani, iar speranța de viață este de 71,3 ani. „Stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin EUROSTAT, speranța medie de viață la naștere de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani. Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta standard de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație. În cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica)”, se arată în expunerea de motive. Legea ar urma să intre în vigoare la 1 an de la publicarea sa în Monitorul Oficial. De ce s-a modificat legea pensiilor private Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a explicat de ce noul proiect de lege privind pensiile private limitează retragerea integrală a banilor acumulați, permițând doar 25% ca sumă forfetară și restul în tranșe lunare. „Dacă vom continua să rămânem cu o legislație care a fost gândită să aibă un caracter tranzitoriu la momentul 2008, în momentul în care dominantă era partea de acumulare, nu a părut încă nevoia sau nu se întruneau condițiile pentru participanți să-și iasă la pensie", a explicat Petrescu motivul schimbării. El a precizat că legea pentru plata pensiilor private trebuia adoptată încă din 2011: „La momentul în care a apărut legislația de acumulare în fondurile de pensii administrate privat, trebuia să apară și legislația de plata acestor pensii. La noi s-a dat un relai de 3 ani, care s-a dus în 17 ani". Motivul principal: din 2030, sute de mii de români vor ieși la pensie. „O regulă investiție vs. dezinvestiție, acumulare vs. decumulare din principiul de investiment îmi spune că dacă ai o creștere și o acumulare graduală, și decumularea, dezinvestiția, trebuie să aibă un caracter gradual", a argumentat președintele ASF. Limita de 25% se aliniază la standardele europene: „În spectrul țărilor membre OCDE sau a Uniunii Europene, ai diferite variațiuni acestei sume forfetare. În general, media este la 25%. Avem Croația, avem Bulgaria cu 25%, în Italia avem 30%, în Polonia, pe pilonul 2, avem 15%". Noul sistem ar introduce două produse: pensia programată pe 10 ani (față de 5 ani în prezent) și pensia viageră pe toată durata vieții. Schimbarea vizează peste 9 milioane de români cu contracte la fondurile private. Bolojan amână proiectul de lege Guvernul a amânat în ședința de vineri, 8 august, adoptarea proiectului de lege privind plata banilor din pensiile private, care prevedea că beneficiarii nu mai pot retrage integral suma acumulată la pensionare, ci doar o sumă maximă de 25%, iar restul eșalonat. Motivul amânării adoptării actului normativ a fost solicitarea premierului Ilie Bolojan de a se face consultări extinse. Statul nu poate spune unui om cum să își folosească banii „Statul nu poate spune unui om cum să își folosească banii”, declară liderul UDMR, Kelemen Hunor. „Pensia privată este economisirea cetățeanului – de aceea doar el poate decide cum dispune de suma depusă. Nici Guvernul, nici instituțiile statului nu pot stabili reguli în această privință”, afirmă președintele Uniunii. Potrivit acestuia, în coaliție nu au avut loc consultări privind o nouă reglementare, iar UDMR respinge orice propunere care ar limita drepturile cetățenilor care contribuie la fondurile private de pensii. „Guvernul Bolojan propune să nu-ţi mai poţi lua decât 25% din banii din pilonul 2 şi restul de 75% eşalonat. (…) Cei care au doar de pierdut sunt românii. Pierd un drept pe care îl aveau, pierd accesul la banii pe care i-au economisit, pierd oportunităţile şi opţiunile care le-ar fi fost deschise dacă îşi primeau banii. Mulţi s-ar putea să aibă nevoie de acei bani, se bazau pe ei şi se aşteptau să îi primească, s-ar putea la 65 de ani să aibă datorii cu dobânzi mai mari decât randamentul fondurilor din pilonul 2. Motiv pentru care ar renta să-şi retragă banii şi să-şi ramburseze creditul mai mult decât să plătească dobânzi mari ca să-şi ţină banii în investiţii cu randament mic”, scrie deputatul Claudiu Năsui (USR), pe Facebook. O formă de expropriere lentă Potrivit acestuia, de pe urma modificărilor au de câştigat administratorii fondurilor de pensii, care sunt plătiţi din comisioane calculate asupra activelor totale. Dacă românii nu îşi mai pot retrage decât 25% din bani, „activele totale rămân mai mari, deci administratorii iau comisioane mai mari”, explică Năsui. „Şi mai câştigă într-un fel. Presiunea să ofere condiţii mai bune pentru plata eşalonată sau renta viageră este mai mică. Pentru că românii nu mai au opţiunea pe masă de a-şi colecta banii puşi deoparte. De ce să ofere condiţii mai bune, dacă românii oricum nu vor avea de ales şi sunt obligaţi să ia doar 25% din bani?”, scrie fostul ministru. El menţionează că al doilea câştigător este statul, deoarece fondurile de Pilon 2 investesc aproximativ 65% din bani în titluri de stat. „Adică în loc ca statul să lase banii românilor să îi folosească sau investească cum cred ei de cuviinţă, îi obligă să îl finanţeze în continuare şi le expun 65% din bani la fix acelaşi risc ca şi pilonul 1”, precizează Năsui. Proiectul de lege pare a fi copiat din alte ţări unde „fondurile au făcut lobby pentru un astfel de privilegiu”, adaugă deputatul USR.