O analiză realizată de Inspectoratul Școlar Județean Bihor, după susținerea examenelor naționale, arată, și anul acesta, o discrepanță între rezultatele obținute de elevii din mediul urban și cei din mediu rural dar și diferențe semnificative între notele obținute în timpul anilor de școală și mediile de la bacalaureat sau evaluare națională. În aproape zece la sută dintre școlile din județ procentul de promovabilitate la Evaluare este zero, în timp ce, în mai multe situații, absolvenți de liceu care au obținut la evaluarea competențelor la limba română calificativul „experimentat”, la proba scrisă la Bacalaureat au fost notați cu 4 sau 5. Anul acesta, în Bihor, la examenul de Bacalaureat au fost înscriși 2860 de candidați, 2479 fiind din seria curentă. Dintre ei, 2798 au participat iar 409 nu au susținut examenul. Rata de promovare a fost de 78.88% iar raportată la seria curentă, de 84.55%. Candidații de etnie maghiară, 476 la număr, au promovat în proporție de 67,1%, notele fiind influențate de programa și subiectele diferite. Analiza efectuată la nivelul IȘJ Bihor arată că rezultatele la simulări au fost mai slabe. „Rezultatele la simulări au fost mai slabe decât la examenul de Bacalaureat. Consider că simulările sunt binevenite și, începând cu anul școlar următor, doresc să organizăm și o simulare la nivelul județului Bihor, undeva până în decembrie, ca să putem să evaluăm mai repede starea de fapt. Simulările reprezintă un semnal de alarmă, atât pentru elevi cât și pentru părinți și profesori”, a declarat șeful ISJ Bihor, prof. Alin Serafim Ștefănuț. Inspectoratul Școlar a prezentat mai multe situații, ca studiu de caz, în ceea ce privește examenul de Bacalaureat. În prima situație, la Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” din Aleșd, la finalul liceului, au participat la Bac 92 de absolvenți. Unul dintre ei, absolvent de filologie, a fost notat la evaluarea competențelor, la română, cu calificativul „utilizator experimentat”, ceea ce, în notă, ar însemna 9 sau 10. La proba scrisă la Limba și literatura română, același candidați a fost notat cu 5.30. Nota de 5.30 la română a fost obținută după ce, același elev, a fost notat la proba de la Evaluarea Națională, cu 5.65, tot la română. În această situație sunt mai mulți elevi, a căror note obținute la evaluare și bacalaureat, cel puțin la proba de Limba română, nu arată niciun progres. „Durerea mea cea mai mare este că acești elevi, la profilul filologie, au patru, cinci ore de română pe săptămână”, a subliniat inspectorul general, precizând că vor fi analizate aceste aspecte împreună cu directorii de școli, în vederea adaptării metodelor de predare astfel încât elevii să obțină cel puțin note de 6 la română. O situație similară a fost constatată și la Colegiul Național „Samuil Vulcan” din Beiuș, instituție cu o prezență la Bacalaureat de 118 elevi și o rată de promovare bună, de 91,53%. Notele la română sunt însă mult diferite. La evaluarea competențelor se observă că aproape toți candidații au obținut „utilizator experimentat”, iar la proba scrisă unii au fost notați cu 4.35 sau 4.95. Explicația, protrivit conducerii ISJ Bihor, este că evaluarea competențelor este făcută de profesorul de la clasă și încă un cadru didactic. „Ar trebui să fie mai atenți colegii noștri cu evaluarea la clasă”, le transmite inspectorul șef. O altă situație intrată în atenția ISJ este la Liceul Tehnologic nr. 1 din Popești, acolo unde, din 27 de candidați, au promovat 15, dar la proba Istorie, au obținut, toți, note între 3.75 și 4.85. „Trebuie văzut ce se întâmplă la clasa de istorie”, a subliniat Alin Ștefănuț. Alte situații considerate „anormale” de ISJ Bihor sunt cele ale unor școli cu medii de admitere foarte mici. „La Teodor Neș, în Salonta, 2.40 este ultima medie de admitere la mate-info. Ce performanță se poate face? Va trebui făcută o analiză la nivelul Unității Administrativ Teritoriale, pentru că astfel de clase nu se justifică. La Liceul Teoretic nr 1 Bratca, la Științe sociale a fost, anul trecut, 2.70 ultima medie. Am avut anul acesta presiuni să dăm încă o clasă de teoretic la Bratca, dar am refuzat. Singurul argument al celor din Bratca a fost de ordin cantitativ, că au elevi mulți”, a mai spus Alin Ștefănuț, adăugând că, la Bratca a rămas o singură clasă, cu ultima medie de admitere 4.90. Inspectorul șef consideră că este necesară o analiză pertinentă la nivelul școlilor și la nivelul autorităților locale din mediul rural, dar și că este necesar ca învățământul tehnic și profesional să fie mai promovat. „Profilul teoretic pregătește elevii pentru studii superioare. Pe piața muncii, ce șanse are un elev care termină un profil teoretic cu 6? Există o reticență a părinților pentru învățământul profesional, dar și o temere a unor cadre didactice, cum ar fi restrângerea de activitate sau pierderea locului de muncă”, a mai precizat inspectorul șef. „Un top care nu ne face cinste”