Ministrul Educației răspunde la protestele sindicatelor din învățământ, declarând că nu pleacă din funcție pentru că nu ar rezolva criza financiară din sistem. David spune că statul nu mai are bani pentru a plăti salariile și bursele pentru tot anul, deși în februarie declara bugetul ca fiind suficient. „Ca ministru, am obligația legală de a implementa legile în vigoare (și Programul de Guvernare). Măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 sunt necesare, nu dorite, pentru a ne putea proteja din toamnă salariile și bursele. Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor și burselor pentru tot anul! Este incorect să se creadă că nu îmi este greu că trebuie să le aplicăm și că nu înțeleg disconfortul creat. Tocmai de aceea am spus că orice măsuri fiscal-bugetare se pot lua doar dacă, în contextul aplicării lor, se protejează posturile oamenilor și salariile și se respectă principiile raționalității (să nu ieșim din reperele europene) și decenței (cât își permite acum, sustenabil, țara). Drept urmare, în acord cu prevederile acestei legi, am pus recent în consultare publică normele subsecvente pentru segmentul nostru de activitate, pentru a primi propuneri constructive de la oamenii din sistem, astfel încât să o aplicăm cât mai rezonabil. Eu la asta lucrez acum și aceasta ar trebui să fie miza noastră. Este posibil ca, în aceste prime versiuni, eu și echipa mea să nu fi văzut și alte soluții aplicabile. După ce vom depăși această criză - multe măsuri fiind temporare -, vom putea regândi lucrurile și pentru dezvoltare (așa cum am propus în Raportul QX)”, transmite David. Acesta spune că, uitându-se la rezultatele din educație - analfabetismul funcțional, abandonul școlar -, și el are adesea impulsul de a cere demisii în diverse zone de influență din sistem, dar nu o face „din responsabilitate” și „din decență”. „Mi-aș fi dorit foarte mult să fi fost ministrul Educației și Cercetării într-o perioadă în care să pot construi, fără să fiu nevoit să mă gândesc în fiecare zi la soluții de restructurare, care, pentru a ne salva în toamnă salariile și bursele, generează inevitabil și disconfort. Știu că ați auzit o mulțime de miniștri care au justificat rămânerea în funcții în numele unei responsabilități neclare sau care au plecat cu justificări convenabile pentru a evita presiunea problemelor. Sunt sigur că niciunul dintre ei nu și-ar dori să conducă acum ministerul. Eu am venit să ajut, nu să încurc. Nu am urmărit și nu urmăresc o carieră politică, am servit ca specialist-tehnocrat țara noastră în două mandate legate de două momente critice și anume criza politică din primul mandat, respectiv criza fiscal-bugetară din acest al doilea mandat. Dacă demisia mea ar fi rezolvat situația financiară din Educație-Cercetare și a țării, aș fi anunțat-o demult! Grija mea acum - și obligația ca membru al Guvernului - este să ne salvăm din toamnă sistemul și prin asta, alături de reformele din celelalte domenii/sisteme, și țara. Vă invit să facem asta împreună, urmând ca apoi să lucrăm - tot împreună - pentru dezvoltare”, încheie Daniel David. Bugetul este făcut de ministru Sindicaliștii din învățământ au cerut demisia ministrului, contestând prevederile privind creșterea normei didactice cu 2 ore, comasarea unităților de învățământ și mărirea efectivelor din clase. Cele trei federații sindicale - reprezentând peste 250.000 de salariați - consideră că măsurile vor duce la concedieri masive și la „bulversarea fără precedent" a sistemului educațional. Bugetul Educației l-a făcut ministrul, nu sindicatele, spune liderul Federației Naționale Sindicale Alma Mater, Anton Hadăr, după ce Daniel David a spus că nu mai sunt bani de salarii și burse până la finalul anului, ca răspuns la protestele profesorilor. „Când se face bugetul și ne mai amețesc așa și ne arată cifre, mai bagă și fondurile europene care ar fi trebuit să intre, ipotetice, pe care s-a dovedit că n-am fost în stare să le absorbim. Deci, iată cum este situația. De aceea, astăzi, aici, e un nou protest. Încă două ore. În loc să stăm în vacanță, să ne odihnim, să ne pregătim pentru toamnă, pentru noul an școlar și respectiv universitar, iată că suntem într-o situație tare jenantă pentru toți. Mai ales că trebuie să îi aduce pe colegi aici și ei vin, pentru că foarte mulți sunt extrem de supărați”, spune Anton Hadăr, citat de Mediafax, în a doua zi de proteste de la Ministerul Educației. În februarie erau bani Hadăr a afirmat că acum câteva luni când a avut discuții cu Daniel David nu i s-a spus că nu sunt bani: „N-am auzit așa ceva, ne-a spus că strângem cureaua pentru că sunt probleme financiare, dar dacă ești a doua oară ministru, tot tu fiind în fruntea ministerului, pe care l-ai luat la începutul anului și l-ai bugetat cu semnătura ta, nu înțeleg unde s-au dus banii. Repet, înțeleg că au fost cheltuieri mari cu bursele, mai ales ale elevilor, dar asta nu înseamnă că guvernul nu trebuie să se asigure banii pentru plata salariilor celor din învățământ”. Pe 7 februarie 2025, Ministerul Educației anunța, într-un comunicat oficial, că bugetul pentru anul în curs a fost majorat cu 9,58% față de execuția bugetară din 2024 și că „asigură atât investițiile, cât și plata salariilor și a burselor”, citat de edupedu.ro. „Creșterile bugetare în educație vizează atât investițiile (preponderent prin PNRR cu obiective precum prevenirea abandonului școlar, dotarea școlilor, construcția de campusuri pentru învățământul dual etc.), cât și asigurarea salariilor și a burselor”, scria ministrul în urmă cu cinci luni. Ministrul Daniel David declara atunci că educația este tratată ca „prioritate națională” și că obiectivul rămâne alocarea a 6% din PIB pentru educație. Ținta noastră rămâne 15% din Bugetul General Consolidat (pe cheltuieli – aproximativ 6% din PIB) pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare, cu obiectivul de a eficientiza utilizarea bugetului actual între timp”, a declarat ministrul pe 7 februarie.
Doi dascăli de la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea se numără printre autorii programei școlare „Dezvoltarea jocurilor video”, care transformă un domeniu adesea marginalizat într-o punte reală către cariere digitale pentru elevii români. O echipă de cadre didactice pasionate de informatică și preocupate de formarea unor competențe la nivelul elevilor de liceu, complementare celor vizate de programele școlare în vigoare, coordonată de Livia Demetra Țoca consilier superior la CNPEE
.
După contestații, în județul Bihor doar 50,46% dintre candidații care au susținut proba scrisă la titularizare au obținut nota necesară angajării pe perioadă nedeterminată. Un singur candidat a luat nota 10, iar peste 14% au avut note sub 5. Pentru proba scrisă din data de 15 iulie 2025, din cadrul concursului de ocupare a posturilor sau catedrelor didactice vacante ori rezervate din învățământul preuniversitar, în județul Bihor s-au înscris 1.521
.
Federațiile sindicatelor din învățământ cer demisia ministrului Educației Daniel David, pe care îl acuză că „a lovit în sistemul de învățământ și în salariații acestuia, unele dintre aceste declarații fiind chiar diversioniste”. Potrivit unui comunicat semnat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională „Alma Mater”, sindicatele își exprimă revolta împotriva prevederilor Legii nr. 141/2025 referitoare la sistemul educațional. „Dând dovadă de cinism
.
O analiză realizată de Inspectoratul Școlar Județean Bihor, după susținerea examenelor naționale, arată, și anul acesta, o discrepanță între rezultatele obținute de elevii din mediul urban și cei din mediu rural dar și diferențe semnificative între notele obținute în timpul anilor de școală și mediile de la bacalaureat sau evaluare națională. În aproape zece la sută dintre școlile din județ procentul de promovabilitate la Evaluare este zero, în timp ce,
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.