Noul președinte al Iranului, Massoud Pezeshkian, face față provocărilor majore

Massoud Pezeshkian, noul președinte reformist al Iranului, a depus ieri jurământul în fața Parlamentului de la Teheran, marcând începutul unui mandat de patru ani. Printre cele mai mari provocări cu care se va confrunta se numără renegocierea acordului nuclear, gestionarea nemulțumirilor populare legate de lipsa libertăților fundamentale și dificultățile economice cu care se confruntă țara.

În cadrul ceremoniei de învestire, Pezeshkian a declarat: "Ca președinte, în fața Coranului și poporului iranian, îi jur Dumnezeului atotputernic că voi fi gardianul religiei oficiale, al sistemului Republicii islamice și Constituției țării." Acesta îi succede lui Ebrahim Raisi, care a decedat în luna mai într-un accident de elicopter.

Ceremonia de investire a fost un eveniment important, la care au fost prezente autoritățile politice, legislative și judiciare din Iran, precum și reprezentanți din peste 70 de țări. Printre aceștia s-au numărat și lideri ai "Axei Rezistenței", o alianță anti-Israel, dar și Enrique Mora, secretarul general adjunct al Serviciului European de Acțiune Externă, implicat în negocierile pentru relansarea acordului nuclear din 2015. Cu toate acestea, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru politica externă a Uniunii Europene, nu a participat, menționând că relațiile dintre UE și Iran se află în cea mai proastă stare.

Massoud Pezeshkian, medic de profesie și fost deputat din Tabriz, are o experiență limitată în guvernare, având un singur mandat ca ministru al sănătății în perioada 2001-2005. Este însoțit de un stil deschis în exprimare, având curajul de a critica guvernul în timpul protestelor generate de moartea tragică a tinerelor Mahsa Amini, cauzată de "politia moralității".

În data de 5 iulie, Pezeshkian a câștigat alegerile prezidențiale în fața ultraconservatorului Saeed Jalili, care a evitat orice formă de concesie față de Occident în campania sa. Acest nou președinte preia funcția într-un context internațional tensionat, cu nemulțumiri puternice între cetățeni, conflicte în Fasia Gaza și critici adresate relațiilor cu Occidentul, în special legate de programul nuclear al țării și de sprijinul acordat Rusiei în conflictul din Ucraina.

Printre promisiunile sale de campanie s-au numărat îmbunătățirea relațiilor cu Occidentul și relaxarea regulilor privind purtarea voalului islamic. Totuși, o provocare majoră va fi reînnoirea acordului nuclear din 2015, care a impus restricții asupra programului nuclear iranian în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale. Statele Unite s-au retras din acest acord în 2018, reimpunând sancțiuni severe, fapt ce a determinat Iranul să intensifice îmbogățirea uraniumului aproape de nivelul necesar pentru producerea unei arme nucleare.

Cu toate acestea, prerogativele prezidențiale în Iran sunt limitate, în special în domeniile politicii externe și securității, unde deciziile principale revin ayatollahului Ali Khamenei.