Proiect ambițios în Arctică pentru refacerea gheții marine

În adâncul Arcticii canadiene, o echipă formată din oameni de știință și antreprenori s-a mobilizat pentru a înfrunta condiții extreme precum temperaturi sub zero, vânturi puternice și furtuni de zăpadă. Scopul acestora este de a crea gauri în gheața marină, pentru a extrage apă de mare și a o congela la suprafață. Aceștia fac parte din proiectul britanic Real Ice și își desfășoară activitatea în Cambridge Bay, un mic sat de coastă din Nunavut. Proiectul își propune să demonstreze că este posibilă creșterea și restaurarea gheții marine arctice, informează News.ro.

Obiectivul final este acela de a îngroșa gheața pe o suprafață de peste 100.000 de kilometri pătrați în Arctica, o zonă de două ori mai mare decât California. Aceasta ar putea contribui la încetinirea sau chiar inversarea pierderii gheții în sezonul estival, abordând astfel o parte din criza climatică. Proiectul a stârnit controverse, fiind unul dintre multele propuneri de geoinginerie menite să protejeze regiunile polare afectate de schimbările climatice.

Real Ice susține că proiectul său se bazează pe procese naturale și reprezintă o ultimă șansă de a salva un ecosistem aflat în pericol, având în vedere ritmul lent cu care se acționează împotriva schimbărilor climatice. Ghețarii arctici continuă să se diminueze în urma emisiilor de gaze cu efect de seră, iar de la mijlocul anilor '80, gheața multianuală s-a redus cu 95%, lăsându-se în urmă o gheață tânără și subțire.

Cercetătorii estimează că în anii 2030, Arctică ar putea experimenta veri fără gheață. Pierderea gheții marine reprezintă o problemă globală, deoarece suprafața sa albă reflectă energia solară, menținând astfel temperatura planetei. Atunci când gheața se topește, oceanul devine capabil să absoarbă mai multă radiație solară, amplificând efectele încălzirii globale.

Real Ice utilizează pompe submersibile electrice pentru a aduce apa de mare la suprafață, unde aceasta se transformă în gheață. Procesul reduce, de asemenea, zăpada de pe gheață, favorizând astfel formarea unei noi straturi de gheață. Andrea Ceccolini, copreședinte executiv al Real Ice, a explicat că grupul a efectuat teste pe teren timp de aproape doi ani, începând cu Alaska. Probele din Cambridge Bay au avut loc în ianuarie, iar rezultatele preliminare au arătat o creștere a grosimii gheții.

Un nou set de teste a început în noiembrie și, până acum, echipa a acoperit 40.000 de metri pătrați, observând o creștere a grosimii cu până la 10 cm. Planul pe termen lung este de a automatiza procesul cu ajutorul dronelor subacvatice, fiecare având aproximativ 2,5 metri lungime și fiind alimentate cu hidrogen verde.

Costurile estimate pentru acest proiect sunt între 5 și 6 miliarde de dolari pe an, iar Ceccolini speră ca acest plan să poată fi extins în termen de opt până la zece ani. Printre provocările acestui proiect se numără îngrijorările legate de impactul ecologic și scalabilitatea soluției. Jennifer Francis, cercetătoare senior la Woodwell Climate Research Center, a subliniat îndoielile legate de eficiența pe termen lung a acțiunilor de îngroșare a gheții marine.

Critica proiectului Real Ice vizează posibilele consecințe negative asupra mediului și etica intervențiilor umane în ecosistemele fragile din Arctică. Deși Ceccolini recunoaște potențialul impact, el crede că este crucial să se acționeze rapid pentru a aborda problema schimbărilor climatice, afirmând că problemele vor deveni mult mai grave dacă nu se face nimic.