Criza politică din Franța și Germania: Provocări pentru cele două state europene
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Criza politică din Franța și Germania: Provocări pentru cele două state europene
Germania observă cu atenție evoluțiile recente ale crizei politice din Franța, la o lună de la destrămarea propriei coaliții guvernamentale. Guvernul francez, condus de premierul Michel Barnier, a fost demis miercuri printr-o moțiune de cenzură inițiată de opoziția de stânga, care a fost adoptată cu 331 de voturi pentru și 289 împotrivă. Această instabilitate vine într-un moment în care atât Germania, cât și Franța, își văd economiile sub presiune și liderii slăbiți în fața extremelor politice.
Potrivit agenției de știri AFP, Olaf Scholz, cancelar al Germaniei, se confruntă cu cea mai scăzută cotă de popularitate dintre toți predecesorii săi, precum Angela Merkel, Gerhard Schröder și Helmut Kohl. Criticat pentru disfuncționalitățile interne ale coaliției de centru-stânga, din care liberalii au fost excluși pe 6 noiembrie, Scholz continuă să aspire la un nou mandat în alegerile anticipate din 23 februarie, deși opinia publică îl consideră mai puțin potrivit pentru funcția de cancelar, conform publicației germane Der Spiegel.
În Franța, popularitatea președintelui Emmanuel Macron a scăzut la cel mai jos nivel de la preluarea mandatului în 2017, acesta având un nivel similar de impopularitate doar cu predecesorul său, François Hollande. Jacob Ross, cercetător la Societatea Germană pentru Politica Externă, afirmă că ambele țări se află într-o criză a instituțiilor, cu o Adunare Națională franceză fără o majoritate clară și cu trei blocuri opuse: extrema dreaptă (Rassemblement National), alianța de stânga (Noul Front Popular) și tabăra prezidențială.
Deși Germania are încă un guvern minoritar format din SPD și Verzi, țara se confruntă cu dificultăți în a găsi majorități stabile în contextul prezenței partidelor contestatare precum AfD și noua formațiune stângistă BSW. Extremismul politic înflorește în ambele state, dar AfD rămâne exclus din negocierile politice, menținându-se 'cordonul sanitar' în jurul său, în timp ce Rassemblement National a obținut un rol semnificativ în Parlamentul francez.
Pe fond economic, Franța se confruntă cu o datorie imensă (112% din PIB la sfârșitul lui iunie) și se preconizează un deficit public de 6,1% din PIB în 2024. În contrast, Germania, cu o rată a datoriei de 63% din PIB anul trecut, se prezintă ca un "elev bun", chiar dacă se așteaptă un recul al PIB de -0,2% în acest an, cauzat de scăderea cererii globale și a costurilor ridicate ale energiei.
Chiar dacă Franța continuă să înregistreze o creștere economică estimată la 1,1% în acest an, perspectivele pentru anul viitor sunt îngrijorătoare din cauza incertitudinilor politice și bugetare. Planurile de concediere sunt din ce în ce mai frecvente în ambele țări, iar provocările politice și economice par să definească viitorul celor două țări europene.
