Update 6 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Într-un comunicat recent, conf. univ. dr. Horatiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), subliniază necesitatea colaborării între medicii de medicină muncii, angajatori și furnizorii de servicii medicale. Acesta menționează că scopul acestei cooperări este protejarea sănătății angajaților, în calitatea lor de persoane asigurate, potrivit informațiilor transmise de crisana.ro.
Dr. Moldovan evidențiază rolul esențial al medicilor de medicină muncii care reprezintă principalul consilier pentru angajatori și angajați în ceea ce privește promovarea sănătății la locul de muncă. „Medicul specialist de medicina muncii este principalul consilier al angajatorului și al reprezentanților angajaților în probleme de promovare a sănătății în muncă și în îmbunătățirea mediului de muncă din punctul de vedere al sănătății”, afirmă acesta.
Conform comunicatului, colaborarea dintre medicii de medicină muncii și medicii de familie se realizează prin intermediul rețetelor compensate. Astfel, medicii de familie pot elibera rețete pentru medicamentele recomandate angajaților, bazându-se pe scrisorile medicale emise de medicii de muncă. De asemenea, aceștia pot continua managementul pacienților în baza recomandărilor specialiștilor din medicina muncii.
Un alt aspect important adus în discuție este depistarea timpurie a bolilor grave. „Este în interesul angajatorilor, care pot evita astfel pierderea capacității de muncă a angajaților pe perioade îndelungate”, explică dr. Moldovan. În plus, Ministerul Sănătății desfășoară un program național de prevenire a bolilor legate de factorii de risc din mediul de muncă.
Dorel Dulau, directorul general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Bihor, salută viziunea CNAS, considerând-o crucială în contextul degradării stării de sănătate a angajaților. „Supravegherea continuă a stării de sănătate fizică și psihică a fiecărui angajat este o obligație pentru orice angajator și se realizează prin medicii de medicină muncii, în colaborare cu comitetele de Securitate și Sănătate în Muncă”, adaugă el.
Mediul de lucru este din ce în ce mai afectat de probleme precum depresia, ceea ce necesită o intervenție proactivă din partea medicilor de muncă. Aceștia trebuie să se asigure că angajații primesc tratamente adecvate în stadiile incipiente ale depresiei pentru a evita deteriorarea capacității de muncă. „Boli cronice, precum cele cardiovasculare sau diabetul, sunt frecvent întâlnite și necesită o supraveghere constantă din partea angajatorilor”, conchide Dulau.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor a încheiat proiectul „Investiții în infrastructura laboratoarelor de microbiologie din cadrul unităților sanitare publice”, în valoare totală de peste 7 milioane de lei. Din această sumă, aproape 4,9 milioane de lei au fost nerambursabili, obținuți prin Programul Sănătate 2021-2027.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, împreună cu Municipiul Oradea, va primi fonduri pentru un proiect de investiții în infrastructura unităților medicale care tratează pacienți cardiaci critici. Valoarea totală a proiectului este de peste 5,3 milioane lei, majoritatea nerambursabili.
În anul 2012, inginerul Iulian Balaj a preluat conducerea orașului Ștei cu o serie de proiecte menite să ridice nivelul vieții comunității. Un obiectiv prioritar a fost redeschiderea Spitalului Orășenesc Ștei și dotarea lui cu aparatură modernă și echipe medicale bine pregătite.
Direcția de Sănătate Publică Bihor atrage atenția asupra riscului de trichineloză, mai ales în contextul sacrificărilor de porci din gospodării în perioada decembrie. Boala se transmite prin consumul cărnii crude sau insuficient preparate termic, provenind de la animale infectate cu parazitul Trichinella, în special porci necontrolați veterinar.